Partea a III-a
Să povestim un pic și despre cultura vinului și a viței de vie în Dobrogea. Producerea vinului din struguri face parte încă din antichitate, dacă pot spune așa, din conștiința comună a românilor de pretutindeni. O legendă spune că, Dionisos, chiar zeul vinului, s-ar fi născut pe teritoriul Romaniei și ar fi fost trac. În mormintele dacice din secolul IV-V înainte de Cristos, au fost găsite monede și bijuterii pe care sunt reprezentați struguri. Deci, îmi întăresc ideea că dacii, tracii ca mai apoi romanii, au fost mari “fabricanți” de vinuri și niște “degustători” înnăscuți din nordul Maramureșului până în sudul Dobrogei.
Podgoriile Dobrogei, favorizate de verile extreme de calde și de solul calcaros și nisipos din regiune, au avut dintotdeauna un avantaj față de cele din restul țării. Vinurile de Murfatlar au fost menționate de poetul roman Ovidiu, care a observat că, uneori, dobrogenii dădeau tărie vinului prin înghețarea lui. În prezent, Murfatlar produce mai multe soiuri albe decât roșii, dar majoritatea oamenilor asociază regiunea cu un Merlot aromat. Podgoria Niculițelului a devenit cunoscută încă din secolul al XVII-lea și este faimoasă pentru vinurile negre și albe și Muscat Ottonel dulce.
Cel mai important sit arheologic de pe litoralul românesc sunt ruinele orașului-port grecesc Histria, denumit și “Pompeiul românesc”. Ruinele sale romane, grecești și bizantine datează din perioada cuprinsă între secolele al VII-lea înainte de Cristos și VII-lea după Cristos. Izolat acum de malul lacului Sinoe, a fost primul port maritim important de pe coasta de vest a Mării Negre. Pe scurt, Histria este cea mai veche structură urbană de pe teritoriul României. Suprafața de 72 de hectare este năpădită de vegetație în unele locuri, iar prin mijlocul sitului trece un drum. În 2005 s-au conceput planuri ambițioase de restaurare, dar realizările au fost mici. Deși câteva fragmente de zid depăsesc 7 metri înălțime, odată ajuns acolo ar trebui să-ți pui la contribuție imaginația pentru a-ți face o imagine virtuală asupra cum a arătat în trecut Histria.
Cele mai importante componente arheologice sunt cele șase ziduri ale orașului, un forum roman, templul Afroditei și a lui Zeus, două băi romane, cele opt bazilici cu altare creștine și precreștine. Histria a fost abandonată în cele din urmă în favoarea Tomisului (Constanța), deoarece portul Histria se tot umplea cu aluviuni.
Babadag, orașul de la sud de Tulcea, prezintă o puternică influență turcească și tătărească. Majoritatea musulmanilor din Romania trăiesc în Dobrogea și foarte mulți dintre ei se roagă în moscheea din centrul Babadagului. Mănunchiul de clădiri islamice din centrul Babadagului aparține Moscheii lui Gazi Ali Pașa, ușor de recunoscut după minaretul înalt de 21 de metri. Datând de la 1610, a fost numită așa după un ambasador al Dobrogei turcești, Ali Gazi. Neaparat, dacă aveți o oră, două de “pierdut” prin Babadag, vizitați Muzeul de Artă Orientală, închis lunea.
Satul Enisala se găsește la est de Babadag. Ruinele cetății Enisala se înalță pe vârful unei stânci care domină satul. Castelul datează de la sfârșitul secolului al XIII-lea, fiind una dintre numeroasele fortărețe construite de întreprinzătorii negustori genovezi, care dominau în acea epocă estul Mediteranei și Marea Neagră. Panorama ce ți se desfășoară odată ajuns sus, asupra lacului Razelm și a mării aflate la distanță, este superb și demn de surprins pe camera aparatului foto. Aici au fost decoperite și urme ale unor așezări romane din Evul Mediu timpuriu. (secolul al VIII-lea).
Înainte de a intra în inima deltei, vreau să îți prezint câte ceva despre punctul de plecare în paradisul biosferei, micul oraș Tulcea. Acest mic port fluvial, aflat la extremitatea vestică a Deltei Dunării are câteva puncte de interes turistic importante. Fluviul Dunăre face aici o buclă impresionantă și creează un adăpost natural. Portul aglomerat este plin de vase (iar pe timpul verii de hoteluri plutitoare), iar bărcile cu vâsle alunecă neîncetat pe suprafața apei între Tulcea și satul Tudor Vladimirescu de pe malul opus. Ceea ce recomand eu este o plimbare de seară pe faleza portului, este o experiență încântătoare, care merită împărțită cu persoana iubită și eventual să luați cina într-unul dintre restaurantele plutitoare. Merită , de asemenea să vizitezi încântătorul cartier vechi al orașului. O clădire superbă din secolul al XIX-lea adăpostește Muzeul Județean de Artă, un muzeu mic dar cu personalitate, aici puteți regăsi opera de artă, în special peisaje dobrogene realizate de artiști renumiți la nivel regional, dar și o colecție surprinzătoare de picturi suprarealiste ale artistului român de origine evreiască Victor Brauner, care a vizitat zona la începutul anilor ’20.
Monumentul Independenței, din 1904, care comemorează eliberarea României de sub Imperiul Otoman în 1878, se află pe vârful dealului Monumentului din centrul Parcului Monumentului Independenței. Urcă până în vârf, pe cea mai înaltă colină a Tulcei, pentru o panoramă frumoasă a orașului.
Tot aici se află un obiectiv turistic major. Muzeul de Arheologie și Istorie, se înalță pe locul cetății Aegyssus, o fortăreață dacică și mai târziu romană. Muzeul reface într-o manieră incitantă istoria celor mai importante situri arheologice din Dobrogea. Basorelierfurile înfățișând călăreți traci îți captează atenția pentru câteva momente bune.
Pentru ultima parte a călătoriei dobrogene, click aici.
Lasă un răspuns